Pentru că ne aflam în situația în care aveam nevoie de o măsuță de cafea, am profitat la maxim de câteva resturi de lemn raămase din diverse colțuri ale curții, ca să o realizăm chiar noi, combinând câteva idei găsite pe internet.

Am pornit așadar, folosindu-ne de câțiva lați, pe care i-am tăiat la dimensiunile dorite pentru măsuța noastră. Urmând ca mai apoi, să formăm cu ei cadrul mesei, așa ca în imaginea alăturată. Pentru a fixa colțurile mai bine, am folosit câteva corniere cumpărate din magazinul de bricolaj, pe care le-am pus în așa fel, incat să nu fie vizibile la final (ascunse).

Pe fundal, puteți observa și resturile de lambriu, la fel, rămase de la alte lucrări.

Blatul este unul achiziționat, de prin Hornbach daca bine îmi amintesc. Fix la dimensiunea lui originală l-am păstrat și am ales să facem structura mesei după dimensiunea lui. El fiind de 80 x 61 cm, din stejar.

Și deja mă bucuram că începe să arate a masă. Era semn bun, semn de dat înainte cu lucrarea. 😅

A urmat apoi lambriul, pe care l-am pus pe 3 din 4 laturi ale scheletului făcut anterior. Am aplicat aracet la priza cu lații scheletului, fiecărei plăci de lambriu în parte, și câte 2 cuișoare foarte mici, care nici măcar nu se observă.

Am decis să păstrăm deschisă partea ce avea să fie îndreptată înspre colțar, în ideea unui raft pentru telecomandă sau reviste.

Vopsirea

Am trecut la vopsit direct. Am ales să facem partea de jos albă. Am aplicat un strat de grund pentru lemn, după care vopseaua pe bază de apă. Blatului, i-am aplicat doar un strat de lac culoarea pinului, tot pe bază de apă.

Am prins din partea de jos – din interior – pentru a nu fi vizibile prinderile, blatul în marginile schetului, și astfel am obținut măsuța noastră de cafea!

Au trecut deja mai bine de 2 ani, de când se află în sufrageria noastră. Vopseaua este intactă, chit că am mai lovit lateralele cu aspiratorul. Însă suntem tare mulțumiți de rezultat și mai ales, bucuroși că am reușit să o realizăm cu mâinile noastre.

Spor la meșterit!